Xanthomonas bacteria

• Aceste exemple pot conține termeni colocviali.
• Parazit ryba

Pătarea şi ciuruirea bacteriană a frunzelor de prun Denumire ştiinţifică Xanthomonas campestri sin. Xanthomonas pruni E. Smith Dowson Maladie bacterienne du prunier; Bacterial black spot of plum Bacterial of stone fruit; Fleckenbakteriose des Steinobstes; Bakterialnaia piatnistosti listiev kostocikovîh plodovîh dereviev.

1. Organele competente ale părţilor contractante pot modifica sau completa lista cuprinzand organismele de carantina.
2. Cuzin 15 - an indigenous pesticide with wide spectrum in plant protection.
3. Cuzin 15 - an indigenous pesticide with wide spectrum in plant protection. - Xanthomonas bacteria
4. Boală cauzată de o bacterie care parazitează toate organele aeriene ale tomatelor.
5. Paraziti kod ljudi lecenje
6. Luminita Crivoi - 9 iun.
7. Dupa modul cum evolueaza boala si durata procesului patologic, se disting doua categorii de boli: boli acute boli cronice La bolile acute, procesul patologic se desfasoara rapid, ducand la distrugerea organului sau a plantei atacate de exemplu, putregaiul cenusiu al boabelor de struguri — produs de ciuperca Plasmopara viticola sau putrezirea plantutelor din rasadnite cauzate de ciuperca Pythium debaryanum.
8. Detoxifierea organismului reactii adverse

Raspindire Răspândire: Boala a fost semnalată şi descrisă pentru prima dată de E. Smith, pe prunul japonez Prunus japonica Thurub în anul în statul Michigan, SUA; apoi s-a răspândit mult în toate ţările cultivatoare de prun. Descriere În România, este răspândită în toate zonele pomicole, constatându-se şi pe alte specii de sâmburoase.

Din cauza atacului s-au înregistrat pagube importante în livezile de prun, prin defolieri puternice şi căderea în masă a fructelor la soiurile de prun sensibile la atacul acestei bacterii. Simptome: Boala se manifestă pe frunze, fructe, lăstari tineri, pe ramuri şi tulpini.

Pe frunze încă din luna mai, apar pete mici de 0,5 - 2mm în diametru, circulare sau unghiulare, cu aspect apos, xanthomonas bacteria, de culoare verde, ceva mai închisă decât a ţesutului sănătos. La început petele apar în jurul stomatelor sau sunt limitate la ţesuturile dintre nervuri.

Caracteristic, este faptul că ele sunt înconjurate de o zonă cu aspect sticlos şi transparent. De cele mai multe ori sunt acoperite cu un exsudat abundent, gălbui.

Invasive Species Compendium

Cu timpul, ţesuturile xanthomonas bacteria dreptul petelor se necrozează, se usucă se desprind şi cad, iar frunzele rămân ciuruite. La un atac puternic, petele se unesc, se extind, mai ales către marginea frunzei, care în cele din urmă apar zdrenţuite.

Când apar pete şi pe peţiolul frunzelor, se înregistrează o xanthomonas bacteria în masă a acestora. Pe fructe, apar la început pete mici, de culoare brună, apoi negricioasă, circulare cu aspect apos, care se măresc în dimensiune, odată cu fructul.

Produse recomandate

Ele sunt cufundate în pulpa fructului şi prezintă la suprafaţă un exsudat gălbui foarte bogat în bacterii. Uneori, petele de pe fructele necoapte apar înconjurate de un inel verde-închis.

Xanthomonas

In dreptul acestor pete, ţesuturile fructului reacţionează prin secreţie de clei şi prin formarea la limita dintre ţesutul sănătos şi cel bolnav, a unui strat de suber separator. Cu timpul, petele se necrozează, plesnesc, formând crăpături mai mult sau mai puţin adânci.

Agentul patogen: Boala este produsă de bacteria X. Smith Dowson, sin. Pseudomonas pruni E. Smith; Bacterium pruni E. Smith; Bacillus pruni E. Smith Holland.

Celulele bacteriene au formă de bastonaşe, mici, Gram-negative, cu un flagel polar; pe agar, coloniile sunt circulare, convexe, netede, strălucitoare, galben - deschis. Pătrunderea bacteriei se realizează prin stomate, lenticele sau diferite răni, cicatrici peţiolare şi înţepături produse de insecte.

• Xanthomonas bacteria.
• Scăpând de acești paraziți

Bacteria infectează natural prunul, piersicul, caisul, cireşul, corcoduşul şi migdalul. Combatere Combatere: Se recomandă stropiri cu produse cuprice prefloral, urmate de 1 - 2 tratamente la interval de zile în funcţie de condiţiile climatice, cu fungicide de contact; de asemenea trebuie aplicat un tratament chimic după căderea frunzelor cu un produs cupric.